Recomandare pastori – Dangerous Calling – Paul David Tripp

Dangerous-Calling

Dacă ar fi să recomand o singură carte pentru păstori/slujitori, cu siguranță ar fi cartea lui Tripp, Dangerous Calling – Confronting the Unique Challenges of Pastoral Ministry (Chemare periculoasă – Confruntarea procovărilor unice din slujirea pastorală). Deși nu este tradusă în limba română, mă rog ca să fie tradusă cât de curând. Aș dărui-o cu drag oricărui slujitor/pastor. Și aceasta nu pentru că alții au nevoie de ea mai mult decât mine, ci pentru că folosește lumina Evangheliei într-un mod clar pentru a descoperi inima noastră, slăbiciunile, păcatele, friciile și dependențele cu scopul de a le aduce la Cristos și de a ne încrede numai în El pentru mântuire, identitate, siguranță, liniște, satisfacție și bucurie.

Te-ai gândit vreodată că starea spirituală actuală a bisericilor și cultura creată în mijlocul ei s-ar putea datora mai degrabă pastorilor, decât altor indivizi. În cele din urmă, păstorii păstoresc, conduc, învață, încurajează, exemplifică. Adesea noi (păstorii) ne plângem de starea bisericilor, de inerția ei greoaie, de slăbiciunile și păcatele ei, uitând că noi nu suntem în mod esențial diferiți. Cartea lui Tripp este o provocare reală pentru toți slujitorii care s-au obișnuit prea mult cu Evanghelia pentru a și-o aplica personal. În concepția a prea multor păstori, ei sunt un instrument pentru vindecarea și creșterea altora, însă au uitat că, înainte de toate, ei sunt chemați să fie un recipient (vas) care să primească. Harul pe care ei îl predică nu mai e harul de care ei încă au cel mai mult nevoie. Cumva există sentimentul interior că am ajuns la desăvârșire, că am absolvit harul lui Dumnezeu, că am depășit nevoia noastră după Evanghelie, și acum suntem doar învățători pentru alții.

Paul Tripp m-a provocat în cartea aceasta să îmi verific inima în lumina Evangheliei și să înțeleg că nu sunt în mod esențial diferit față de cei pe care îi slujesc. Cartea m-a ajutat să înțeleg că maturitatea spirituală nu este echivalentă cu bogăția cunoașterii Cuvântului sau a teologiei, nici măcar nu e echivalentă cu deprinderile sau experiența. Maturitatea spirituală are de-a face cu starea spirituală a inimii noastre. Și cred că fiecare slujitor are nevoie să audă aceasta.

Mai apoi, Paul Tripp descoperă pericolele specifice păstorilor/slujitorilor, pericolul duplicității (persoana publică și persoana privată), pericolul idolatriei (goanei după putere, reputație, respect, apreciere, succes), pericolul auto-neprihănirii, pericolul pierderii uimirii față de măreția lui Dumnezeu, pericolul dorinței de a fi rege în loc de a-L reprezenta pe adevăratul Rege. Încet, încet un slujitor poate ajunge să nu se mai bucure de harul lui Dumnezeu în mod personal și proaspăt, poate ajunge să se îndoiască de bunătatea și credincioșia Dumnezeului pe care îl reprezintă, poate ajunge să își construiască propria împărăție, crezând că de fapt este angajat în slujirea împărăției lui Dumnezeu. Și multe altele.

Un aspect deosebit de important pe care îl abordează cartea este clarificarea faptului că teologia sau credința exprimată nu est în mod necesar și credința inimii. Putem avea o teologie bună, și în același timp inima să fie modelată în trăire și slujire de orice altceva, mai puțin de Dumnezeu. Cartea e un bun diagnostic în lumina Cuvântului pentru starea reală a inimii noastre, adesea acoperită/cozmetizată de lucrarea publică pe care o facem.

Dacă te simți obosit, descurajat, frustrat, neînțeles, Dumnezeu ne cheamă să nu uităm că de fapt depindem zilnic de Evanghelia Fiului Său, și suntem chemați să ne predicăm mai întâi nouă Evanghelia aceasta glorioasă, să ne încredem în identitatea oferită prin Isus și în resursele extraordinar de bogate pe care le-am primit deja în Evanghelie. În felul acesta, vom fi alimentați constant de sus și nu vom mai căuta motivația și bucuria de pe orizontală.

Cartea lui Paul Tripp merită citită și dăruită! O recomand cu căldură tuturor slujitorilor!

Un gând despre „Recomandare pastori – Dangerous Calling – Paul David Tripp

  1. Desigur ca trebuie luat bine seama la felul de vietuire dupa cuvantul lui Dumnezeu, dar si marea responsabilitate asupra felului in care se dau altora indemnurile si invataturile, dupa cum este scris:

    Până voi veni, ia seama bine la citire, la îndemnare şi la învăţătura pe care o dai altora. (1 Timotei 4:13)

    Ceea ce trebuie vestit este invatatura lui Hristos (ramane sa aflati care este aceasta), iar daca cineva nu o are sau o ia inainte, nu are pe Dumnezeu.
    Oricine o ia înainte şi nu rămâne în învăţătura lui Hristos n-are pe Dumnezeu. Cine rămâne în învăţătura aceasta are pe Tatăl şi pe Fiul. Dacă vine cineva la voi şi nu vă aduce învăţătura aceasta, să nu-l primiţi în casă şi să nu-i ziceţi: „Bun venit!” (2 Ioan 1:9-10)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s