Evanghelie răsturnată sau credință slabă?

Arm-Wrestling

Lipsa de discernământ în privința acestor două probleme poate cauza multă durere și suferință într-o biserică. Este o chestiune care mă frământă. Când este vorba despre o Evanghelie răsturnată (sau o altă Evanghelie) și când este vorba despre credința slabă a fraților? Distincția este foarte importantă pentru că atitudinea și răspunsul pe care Scriptura ni le oferă cu privire la acestea sunt total diferite.

În primul caz, cel al Evangheliei răsturnate, Pavel taie și spânzură. El spune astfel:

8 Dar, chiar dacă noi înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema! 9 Cum am mai spus, o spun şi acum: dacă vă propovăduieşte cineva o Evanghelie deosebită de aceea pe care aţi primit-o, să fie anatema! (Galateni 1:8-9)

În cel de-al doilea caz, al credinței slabe, abordarea este total diferită:

1 Primiţi bine pe cel slab în credinţă şi nu vă apucaţi la vorbă asupra părerilor îndoielnice. (Romani 14:1)

20 Cu iudeii m-am făcut ca un iudeu, ca să câştig pe iudei; cu cei ce sunt sub Lege m-am făcut ca şi când aş fi fost sub Lege (măcar că nu sunt sub Lege), ca să câştig pe cei ce sunt sub Lege; 22 Am fost slab cu cei slabi, ca să câştig pe cei slabi. M-am făcut tuturor totul, ca, oricum, să mântuiesc pe unii din ei. (1 Corinteni 9:20, 22)

Problema se complică când îl vedem pe Pavel că acționează diferit cu privire la aceeași chestiune. Pe Tit nu îl circumcide (Galateni 2:3-5), pe când pe Timotei îl circumcide (Fapte 16:3). Are Pavel două feluri de greutăți? Unde este vorba de Evanghelie răsturnată (unde trebuie să fim fermi) și unde este vorba de credință slabă (unde trebuie să arătăm îngăduință și dragoste)?

(Ne)purtarea baticului, închinarea (ne)worship, (ne)ridicatul mâinilor, predicarea a orice altceva mai puțin a Scripturii, semi-pelagianismul, (ne)purtarea podoabelor, consumul moderat al alcolului și multe altele, unde se încadrează? Se întâmplă adesea, mai ales în bisericiile evanghelice românești să tunăm și să fulgerăm unde este vorba de credință slabă și să îngăduim unde este vorba de Evanghelie răsturnată.

Cred că distincția esențială are de-a face cu îndreptățirea (modalitatea prin care omul este acceptat și primit de Dumnezeu). Evanghelia răsturnată dărâmă îndreptățirea numai prin Cristos, în timp ce aspectele ce țin de credința slabă nu o dărâmă. Dacă iudaizatorii dezbrăcau de slavă crucea lui Cristos prin învățătura lor, credincioșii mai slabi erau pur și simplu mai slabi și nu își permiteau să facă anumite lucruri din pricina conștiinței lor. Iar dacă nu suntem atenți la problema îndreptățirii vom nimici pe frații noștri cu conștiința slabă și vom permite răsturnarea Evangheliei chiar la noi acasă.

Bisericiile din România sunt contextul potrivit, mediul propice, pentru propagarea acestor erori. Există o preocupare slabă pentru doctrină și pentru proclamarea unei Evanghelii clare și există o preocupare îngrozitoare pentru aspectele ce țin de credința slabă. Încă nu mi s-a dat să aud despre o despărțire de biserică din cauza problemei îndreptățirii numai prin Cristos. În schimb, nimeni nu este deranjat de problema îndreptățirii în timp ce conștiințele slabe sunt distruse, iar disprețul și judecata sunt la ele acasă.

Învățătura pierderii mântuirii agravează starea de fapt a acestor chestiuni. Ea face ca distincția dintre Evanghelia răsturnată și credința slabă să dispară. Din moment ce un credincios își poate pierde mântuirea, dacă el păcătuiește (după judecata fraților mai slabi) și dacă nu se pocăiește, practic el își pierde îndreptățirea. Concluzia este că orice chestiune minoră (ce ține de credința slabă) duce la o problemă majoră (pierderea îndreptățirii). În acest caz, îngăduința nu mai are contextul propice pentru a se dezvolta. Vom fi stricți în cele mai neînsemnate domenii.

Așadar, avem suficient discernământ încât să nu fim o pricină de poticnire pentru biserica lui Cristos (1 Corinteni 11:32) și în același timp să nu permitem vreo altă Evanghelie în afară de cea a harului? Recunosc că pentru mine, în calitate de păstor, reprezintă o provocare majoră.

2 gânduri despre „Evanghelie răsturnată sau credință slabă?

  1. Autorul acestui articol spune, printre altele:
    Când este vorba despre o Evanghelie răsturnată (sau o altă Evanghelie) și când este vorba despre credința slabă a fraților?…
    Unde este vorba de Evanghelie răsturnată (unde trebuie să fim fermi) și unde este vorba de credință slabă (unde trebuie să arătăm îngăduință și dragoste)?…
    Cred că distincția esențială are de-a face cu îndreptățirea (modalitatea prin care omul este acceptat și primit de Dumnezeu). Evanghelia răsturnată dărâmă îndreptățirea numai prin Cristos, în timp ce aspectele ce țin de credința slabă nu o dărâmă….

    R. Biblia arată foarte clar care este diferența dintre cele două. Atunci când este vorba de: adăugare la cuvântul lui Dumnezeu, sau scădere (Deuteronomul 4:2, 12:32; Proverbe 30:6; Apocalipsa 22:18), sau când se aduc învățături mincinoase (2 Petru 2:1-3) are de-a face cu răsturnarea Evangheliei, sau cum mai este spus „o alta Evanghelie”, aici judecă Dumnezeu.
    Pe când, „credința slabă a fraților” are de-a face cu judecata pe care o fac „frații”. Unii sunt mai puternici in credință, alții sunt mai slabi, dar și mai mult, credința poate oscila și poate avea creștere (2 Corinteni 10:15) și de asemeni, depinde de măsura de credință pe care a împărţit-o Dumnezeu fiecăruia (Romani 12:3), prin urmare aici este vorba de îngăduință și deci (in acest caz) frații tari in credință nu trebuie sa judece pe cei slabi in credință, citește Romani 14:2-10.

    Apoi adaugă: „Bisericiile din România sunt contextul potrivit, mediul propice, pentru propagarea acestor erori. Există o preocupare slabă pentru doctrină și pentru proclamarea unei Evanghelii clare și există o preocupare îngrozitoare pentru aspectele ce țin de credința slabă. Încă nu mi s-a dat să aud despre o despărțire de biserică din cauza problemei îndreptățirii numai prin Cristos. În schimb, nimeni nu este deranjat de problema îndreptățirii în timp ce conștiințele slabe sunt distruse, iar disprețul și judecata sunt la ele acasă.”

    Aici, spui bine. Deșii, multe greșeli pot fi sesizate și in alte „biserici” din afară (totuși este vizibil și efortul de îndreptare), însă in Romania parcă se întrec in acumularea de greșeli și alergare după învățăturile stricăcioase.

    1. Și poate că este pentru prima dată când afli de o „despărțire de biserică”, dar acesta este adevărul, am ieșit din rândurile lor, iar aceasta in ascultare de cuvântul Domnului.
      De aceea:
      „Ieşiţi din mijlocul lor şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul. Nu vă atingeţi de ce este necurat şi vă voi primi.
      Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul cel Atotputernic.” (2 Corinteni 6:17-18)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s